miercuri, 18 noiembrie 2009

Învăţământul românesc între umilinţă şi respect

Trăim într-o ţară în care oamenii sunt dominaţi în permanenţă de incertitudinea zilei de mâine. Întrebările lor, mai tot timpul rămân fara raspuns sau primesc răspunsuri evazive. Să fie din cauză că cei de la care se aşteaptă luarea unei atitudini sunt mult prea ocupaţi cu interese meschine?

Aranjamente, demisii ,schimbari de Guvern , sunt priorităţile aleşilor neamului ! Educaţia românească este umilită de interesele celor care ne conduc.
În acest context ce se întâmplă cu educaţia românească? Legi promulgate care nu se aplică, emiterea de ordonanţe prin care se anulează drepturile salariaţilor din învăţământ(care în România sunt mai puternice decât o lege) , mişcări sindicale ignorate cu desăvârşire de catre guvernanţi. Toate astea amplifică în continuare scaderea stimei de sine a fiecărui salariat din învăţământul românesc şi nu în ultimul rând afectează calitatea procesul educativ ! Dacă suntem „ajutaţi” să nu mai simţim respectul faţă de noi înşine ce am putea aştepta in viitor?
În condiţiile actuale de pe scena politică a ţării nu se întrezăreşte nicio rază de speranţă pentru noi , aceşti „Domn Trandafir contemporan”. Mă tem să nu ne îndreptăm tot mai mult spre o „gaură neagră” a educaţiei.

Multi dintre noi suntem de părere că procesul instructiv din învăţământul românesc este la un nivel deosebit de ridicat, fapt care se constată prin rezultate deosebite obţinute de elevii care iau parte la olimpiadele internaţionale precum şi prin faptul că mulţi specialişti lucrează în străinătate fiind foarte bine cotaţi în munca lor. Succesele elevilor şi studenţilor noştri sunt motive de mandrie pentru noi dascălii, pentru noi cei care ştim că meritele se datorează în primul rând chiar lor , celor care prin talentul şi inteligenţa specifică poporului român au reuşit să se ridice deasupra condiţiilor nefavorabile ale unui învăţământ deficitar. Cred că tocmai această situaţie nefavorabila din învăţământul românesc a stimulat cel mai mult voinţa acestor tineri de a demonstra lumii întregi performanţele lor excepţionale.

Totusi, prin nesusţinerea învăţământului , în viitorul cel mai apropiat vom deveni o ţară cu un procent ridicat de analfabeţi.Elevii sunt condamnaţi la superficialitate datorita stării actuale a învăţământului românesc. De la an la an creşte tot mai mult situaţia elevilor care abandonează şcoala, elevi care au acasa o situaţia financiară precară.

Ajung să cred ca sloganul după care suntem trataţi este : Respectă dacă vrei să fi umilit!
Învăţământul românesc a fost „programat” să intre în declin de către demolatorii de ţări cu performanţă. Şcoala şi-a pierdut rostul într-o societate fără valori... s-a pus banul şi interesul politic înaintea educaţiei şi culturii. Se oferă pe tavă tuturor greilor ce conduc lumea, învăţământul românesc!

2 comentarii:

Anonim spunea...

1.Ce nu ştiu pedagogii şi ştie bunul-simţ românesc: "Nu da povaţă celui ce nu ţi-o cere, căci nu te ascultă". Însetează-l întâi. Pune-l în situaţia de a ţi-o cere. Şi pe urmă spune-i - dacă ai de spus ceva.

2. TĂCERE...prea multă TĂCERE în rândul dascălilor.....acei oameni, simpli oameni, care poartă totuşi o făclie...

3. Pentru profesorul Tivadar Emanuel...
"Omul care este bogat sufleteşte îşi dăruieşte uşor comorile şi este gata să le dăruiască tuturor, fără excepţie. Cel care este gata să primească aceste daruri le va avea din abundenţă."(Rabindranath Tagore)

Tivadar Emanuel spunea...

@Anonim (M.V.): mult adevar grait-ati!

Multumesc mult!